Istețimea înseamnă o alegere inteligentă...




Cos Cumparaturi

Cosul dumneavoastra este gol.

FACEBOOK

ne-gasesti-pe-facebook

LIVRARE

LIVRARE GRATUITA pentru comenzile mai mari de 500 Ron.

Vinul

ISTORIA VINULUI PE SCURT

Vinul este minunat tocmai pentru ca povestea lui se rescrie continuu, el evoluand si transformandu-se permanent. Exista nenumarate tipuri de vin si cu toate acestea, noi stiluri continua se se dezvolte perpetuu. Vinul este emblema regiunii in care a fost produs, dezvaluind cel mai bine cultura, civilizatia si istoria locului respectiv. Se considera ca vinul isi are originea in Muntii Caucaz (Georgia), prima dovada a cultivarii strugurilor datand de circa 7000 ani i.Hr. Zeul preferat al vechilor greci era Dionysos, denumit Bachus de catre romani, caruia i se inchinau nenumarate pahare cu vin la diversele sarbatori. Ulterior, vinul a devenit o necesitate alimentara, religioasa (avand valente simbolice in religia crestina), economica si culturala. Astazi, vinul provine din Lumea Veche sau din cea Noua. Europa, denumita si Lumea Veche este leaganul viticulturii, reginunile viticole din Franta, Italia si Spania fiind cele mai importante si traditionale in producerea vinului. Lumea Noua este reprezentata de regiunile viticole din Chile, Argentina, Noua Zeelanda, California si Africa de Sud. Acestea au fost fondate de misionari si exploratori inca din secolul al XIV-lea.

ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE VINULUI

Vinul este analizat si clasificat de catre expertii-degustatori tinand cont de cele 4 elemente fundamentale din care este alcatuit: zaharul, aciditatea, taninurile si concentratia de alcool. Zaharul continut de boabele de struguri fermenteaza, transformandu-se apoi in alcool, conferindu-i vinului buchetul si aromele sale specifice. Cu cat strugurii sunt mai copti, cu atat va fi mai intensa calitatea fructului si a zaharului. Aciditatea are rolul de a mentine vioiciunea gustului, in special pentru vinurile albe. In lipsa aciditatii, vinurile albe devin fade, iar cele rosii isi pierd structura necesara maturarii corecte, pierzandu-si totodata fermitatea si interesul. Din coaja si samburii boabelor de struguri rezulta taninul, acesta fiind aproape insesizabil in cazul vinurilor albe, desi este prezent. Taninul joaca rolul de a oferi structura vinurilor rosii, structura necesara mentinerii si maturarii acestora la timp. Alcoolul confera greutate gustului, vinurile germane usoare fiind mai slab aloolizate (7% alcool), in timp ce vinurile californiene sunt mai pline (17% alcool). In vinurile albe, alcoolul nu ar trebui niciodata sa dea senzatia ca „arde”.

SOIURILE DE STRUGURI

Gustul unui vin reprezinta practic uniunea desavarsita dintre struguri, sol si clima. Fiecare vin este produsul a secole de experimentari si selectii, dar totusi elementul cheie il reprezinta soiul strugurilor. Iata un scurt ghid al caracteristicilor esentiale ale celor mai cunoscute soiuri de struguri.

Rosii

Cabernet Sauvignon
Soi de struguri negrii din regiunea Bordeaux, ce se gaseste în tot sud-vestul Frantei, dar si in Valea Loarei, Provence si Languedoc. Produce un vin foarte colorat, foarte taninic, cu o perioada lunga de maturizare si care dezvolta de-a lungul anilor buchete complexe, in care dominanta este aroma de lemn... Foarte bine adaptat la solul sarac si pietros, fiind predominant in Medoc. Este unul dintre cele mai importante soiuri frantuzesti si totodata unul dintre cele mai cultivate in intreaga lume.

Cinsault
Soi parfumat si condimentat, de culoare mai deschisa, folosit in special in cupaje. Individual, produce un vin rose intrigant. Se cultiva cu precadere in sudul Frantei si Corsica.

Gamay
Soi de culoare roz-violet, este recunoscut pentru aroma sa intensa de cirese. Redus in taninuri, produce un vin lejer.

Merlot
Produce vinuri rubinii, dense, concentrate si seci. Merlot-ul este unul dintre soiurile de struguri secundare din regiunea Bordeaux si este folosit in cupajul vinurilor rosii.

Pinot Noir
Unicul soi de struguri din regiunea Cote d’Or, Bourgogne, produce vinuri delicate si matasoase cu arome de fructe de padure de vara. In regiunea Champagne este decojit inainte de fermentare pentru realizarea vinurilor albe.

Pinotage
Este un soi tanar, creat prin incrucisarea Pinot Noir-ului cu Cinsault-ul la inceputul secolului trecut. Beneficiaza atat de aromele dulci de fructe de padure ale Pinot Noir-ului, cat si de cele fructate ale Cinsault-ului.

Sangiovese
Principalul soi ce se cultiva in Italia. Produce vinuri mediu-corpolente, energice, avand arome de prune, visine si ierburi uscate.

Syrah / Shiraz
Cel mai bun soi de struguri rosii din regiunea Rhone. Vinurile lasate la invechit se pastreaza inclinate pentru a-si intensifica concentratia de alcool, culoarea, densitatea si aroma parfumata.

Zinfandel / Primitivo
Cunoscut si ca Primitivo in sudul Italiei, soiul Zinfandel produce vinuri diverse, incepand cu cele lejere rose si pana la cele concentrate si alcoolice. Taninurile sunt slabe, iar aroma este cea a fructelor de padure.

Albe

Aligote
Varietate de struguri albi de Bourgogne, cultivată în principal în zona Côte d'Or, în Saône-et-Loire şi Yonne. Are o denumire aparte, Bourgogne Aligoté şi produce un vin alb echilibrat în aciditate, nesăţios, de consumat nou, în primii doi ani.

Chardonnay
Principalul soi de struguri albi din regiunea Burgundia si de asemenea impresionant in regiunea Champagne. Vinurile variaza de la nuante de verde-pal la auriu-pai cu arome de fan proaspat, lamai si piersici. Bogat in arome si sec, cel mai faimos este Chablis-ul. Pot să se păstreze mai mulţi ani, durata depinzând de via de origine.

Chenin Blanc
Strugure adaptabil, fiind cel mai bun de pe Valea Loarei. Produce vinuri diferite, de la sec la bogat si dulce, cu arome de vanilie, lamaie verde si miere.

Gewurtztraminer
Planta veche aromata, originara din Tyrol, Italia. Acest soi cu boabe mici rose produce un vin puternic si suplu, placut la gust, in anii buni, cu parfum intens si elegant, caracterizat printr-o nota picanta (gewürz înseamnă mirodenie) si adesea cu aroma de fructe exotice (litchi).

Muscat / Moscato
Similar strugurilor de masa de sera Muscat-ul se recunoaste imediat dupa mirosul aromat. Cateva tulpini de Muscat rosu si alb sunt cultivate si amplu folosite in vinurile spumante italienesti si al unor vinuri dulci, dense si puternic alcoolizate, precum Muscat-ul Beaumes de Venise.

Pinot Blanc
Soi relativ neutru, produce in special vinuri seci , pline, cu arome subtile de fum.

Pinot Gris
Soi bine structurat, avand arome subtile de miere, mirodenii si fum. Vinurile italienesti sunt mai usoare decat cele produse in Alsacia (Franta).

Riesling
Acest soi nemtesc clasic produce practic toate vinurile fine germane. De un auriu-verzui pal, aromat si patrunzator, Riesling-ul se coace tarziu si este extrem de viguros.

Sauvignon Blanc
Pal si totodata interesant, Sauvignon-ul produce vinuri usoare, seci si fructate, uneori afumate, cum este si Pouilly-ul Fumes. Este un vin care se bea tanar si de aceea este foarte rar imbunatatit, exceptie facand cupajul cu Semillon cand se produc acele vinuri grozave si dulci de Bordeaux.

Semillon
Este soiul principal din vinurile dulci de Bordeaux sau Sauternes, aroma sa concentrata si placut de dulce se combina cu sarmul acid al Sauvignon-ului Blanc.

Viognier
Soi de struguri de calitate superioara ce produce vinuri seci, pline, avand arome de caise si mosc.

TIPURILE DE VIN

Datorita „terroir”-ului, adica a ceea ce francezii denumesc pentru rezultatul obtinut din combinatia dintre clima, sol, cupajul soiurilor de struguri si metodelor folosite in diversele podgorii ale lumii, exista o multitudine variata de tipuri de vinuri. Acestea se pot imparti in:

Vinuri spumante
Variaza de la vinul usor italienesc „prosecco” la eleganta si celebra sampanie, ce devine mai delicata odata cu trecerea anilor, pana la vinurile efervescente cu arome bogate din podgoriile Lumii Noi sau la cele rosii de Shiraz din Australia cu a lor aroma de fructe coapte.
Cupajul clasic de soiuri pentru vinurile spumante si pentru Champagne in mod particular este de Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier, oferind o aroma fructata. Sampania de calitate superioara trebuie sa prezinte un buchet de paine prajita, nuci, unt si biscuit, iar bulele sa ofere o senzatie intepatoare.
Exemple recomandate: Champagne (Franta), Cava (Spania), Sekt (Germania), Prosecco si Franciacorta (Italia).

Despre „Champagne”
Denumire de origine controlata, care se aplica vinurilor spumante albe si rose, produse, recoltate si elaborate in urmatoarele cinci departamente: Marne, Aube, Seine-et-Marne, Haute-Marne si Aisne.
Elaborarea vinului Champagne respecta anumite reguli, impuse prin lege. Aceste reguli se refera la condiţiile de producere (randamentul la hectar, de exemplu), dar si la vinificare, pastrare, comercializare si la mentiunile care se trec pe eticheta. Strugurii culesi manual, sosesc intacti si sunt presati imediat in teascuri verticale joase si largi, specifice zonei; sau sunt presati in teascuri orizontale. Randamentul este limitat la 100 de litri de suc la 150 kilograme de struguri, pentru a se evita o suprapresare care ar afecta calitatile vinului. Mustul este tinut pentru prima fermentatie in cazi a caror origine este specificata.
Calitatea vinului este apoi evaluata, inaintea asezarii in cazi. Acesta este unul din procesele importante ale elaborarii vinului Champagne. In urma acestui proces, se obtin vinurile linistite, provenite din podgorii premiate, din soiuri si ani diferiti. Fiecare casa Champagne se distinge prin constituirea acestui procedeu. De aceea, Champagne nu are trecuta data recoltarii vinului, deoarece este produsul unui asamblaj din ani diferiti. Cand cada este golita, se adauga zaharul si drojdia. Vinul este apoi imbuteliat, capsat si culcat si depozitat de-a lungul pivnitelor curate din Champagne, unde se va pastra cel putin 12 luni (pentru vinurile fără dată de recoltare) si 36 de luni pentru vinurile cu data de recoltare. Transformarea zaharului de catre drojdie provoaca o degajare de gaze si o suprapresiune in sticle.
Aceasta a doua fermentatie provoaca un sediment de drojdie in sticla. Pentru a o elimina, sticlele sunt plasate cu gatul in jos. Prin rotiri si miscari zilnice, sedimentul este putin cate putin adus in gatul sticlei si apoi este introdus intr-o saramura inghetata. Apoi se deschide sticla; sub presiune depozitul inghetat este eliminat: acest procedeu se numesşte descleiere.
Apoi se mai adauga vin si zahar care determina tipul vinului cautat: extra-brut (pana la 6 gr zahar / litru), brut (15 gr / litru), extra-dry (12-20 gr / litru), sec (17-35 gr / litru), demisec (33-50 gr / litru) si dulce ( 50 gr / litru). Vinul Champagne rose este realizat fie printr-o usoara adaugare de vin rosu Champagne, fie prin vinificarea mustului in rose. In fiecare an sunt comercializate aproape 200 de milioane de sticle.

Vinuri albe semicorpolente, picante
Fiind tentante ca gust si mai putin interesante ca miros, acest tip de vinuri merge bine cu mancarea. Prezinta arome cremoase, fine, care se intensifica odata cu trecerea timpului. Caracteristicile picante sunt de alune (Chardonnay), pietre umede (Chenin Blanc) si ceara de albine (Semillon); caracteristicile metalice sunt de cremene si agrise (Sauvignon) si lamai verzi (Riesling).
Exemple recomandate: Chablis Premier si Grand Cru, burgundy alb, Bordeaux alb, Sancerre si Pouilly-Fume.

Vinuri corpolente cu buchet bogat
Tari si de culoare aurie, aceste vinuri sunt savuroase, prezentand o combinatie de arome de unt si miere cu fructe tropicale, piersici, nectarine si ananas. Buchetul este bogat si cremos. Acest tip de vinuri are un nivel alcoolic mult mai ridicat, iar cele mai bune au si putina aciditate pentru a fi echilibrate. Multe dintre aceste vinuri devin si mai complexe odata cu trecerea anilor.
Exemple recomandate: Condrieu si Rhone alb (Franta) si Rioja alb (Spania).

Vinuri albe seci, usor picante
Aceste vinuri au un miros specific de mar verde, iarba proaspat taiata, pietre ude si agrise, fiind de culoare galben-pai cu nuante verzui. Sunt vinuri usoare, cu buchet neutru, echilibrat de aciditatea picanta si gustul pronuntat de fructe – mere, pere si citrice. Vinurile care se remarca sunt Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Blanc si Chardonnay. Se consuma tinere si proaspete pentru a improspata gustul si a lasa o senzatie de vivacitate.
Exemple recomandate: Chablis si Muscadet (Franta), Pinot Grigio (Italia), Kabinett Riesling (Germania) si Vinho Verde (Portugalia).

Vinuri albe seci pana la demidulci, aromate sau florale
Desi sunt vinuri aromate de culori puternice, atrag atentia datorita mirosului emanat. Aroma lor poate prezenta orice nota, de la cea de miere, petrol si fan (Riesling), pana la cea de citrice afumate (Pinot Gris), piersica (Viognier), aroma clasica de struguri (Muscat) sau de trandafiri, litchi sau rahat turcesc (Gewurztraminer). Vinurile acestea pot varia de la usoare si delicate (Germania si Grecia) la foarte parfumate si grele (Alsacia).
Exemple recomandate: Gewurztraminer de Alsacia, Pinot Gris si Riesling (Franta), Riesling Spatlese (Germania), Gruner Veltliner (Austria), Albarino (Spania) si Assyrtiko, Moschofilero (Grecia).

Vinuri dulci, aperitive sau pentru desert
Variaza incepand cu cele slabe, cu aroma fructata, subtila provenite din soiul Muscat pana la cele licoroase. Primele pot fi servite ca aperitiv, in timp ce vinurile licoroase sunt prea puternice si consistente pentru a putea fi consumate in timpul mesei. Acestea pot fi dulci si cu aroma bogata de miere, avand un buchet fin si cremos de caise, piersici, placinta cu mere si mirodenii, devenind cu atat mai savuroase cu cat locul de provenienta al strugurilor este mai torid.
Vinurile dulci au aciditatea proaspata, echilibrand astfel dulceata fructelor. Vinul Tokaji (Ungaria) se bucura de cea ma persistenta dulceata, iar cele din soiul Riesling sunt cele mai zemoase.
Exemple recomandate: Tokaji (Ungaria), Moscato D’ Asti (Italia), recolta tarzie de Alsacia, Sauternes, Vouvray (Franta), Spatlese, Auslese, Beerenauslese, Eiswein (Germania si Austria).

Vinuri astringente, seci si tari
Vinuri cu efect incantator asupra mirosului si gustului, desi aparent palide in pahar. Cu aroma puternica de sare, migdale, iarba proaspat cosita si uneori de branza fermentata. Buchetul este astringent, sec, de migdale, ce persista mult timp pe limba. Vinurile de Xeres Fino si Manzanilla (Spania) sunt foarte seci, lipsindu-le aciditatea. La maturare li se adauga drojdia speciala, denumita „flor” pentru a dezvolta un gust dens de sare. Vinurile de Madeira Sercial si Verdelho (Portugalia) au gustul de mere mai pronuntat de cat cele spaniole, dar sunt la fel de picante si durabile. Sunt aperitivele ideale pentru chipsuri sau alune.
Exemple recomandate: vinul de Xeres Fino, Manzanilla si Amontillado (Spania) sau cel de Madeira Sercial si Verdelho (Portugalia).

Vinuri rose
Se obtin din macerarea limitata a strugurilor rosii impreuna cu cojile lor. Vinurile rose pot varia de la nunate de roz pal pana la cele de rosu inchis si opac, functie de durata macerarii strugurilor. Desi multi simt gustul vinului alb, aromele de fructe rosii si macese tradeaza prezenta initiala a strugurilor rosii. Vinurile mai usoare (Valea Loarei, Provence sau Navarra) sunt delicate, satioase si picante, prezentand nuante de fructe rosii. Vinurile mai tari (Valea Rhonului) au buchetul mai intens, asemanator cu cel al vinurilor rosii, fara a pierde nota constanta a taninurilor. Grenache-ul este unul dintre cele mai populare soiuri de struguri rose.
Exemple recomandate: Vinurile rose de Provence, Languedoc-Roussillon, Anjou, Lirac si Tavel (Franta) si Grenache, Garnacha (Navarra, Spania).

Vinuri rosii, proaspete, fructate cu taninuri lejere
Acestea sunt cele mai simple, mai proaspete si gustoase vinuri rosii. Cele cu aroma spre roz trebuie baute cat mai tinere fiindca atunci va puteti bucura din plin de aroma pura, proaspata de zmeura, mere rosii si cirese. In aceasta perioada nu apar taninurile care le-ar putea atenua buchetul lor catifelat, iar aciditatea este subtila si fina.
Exemple recomandate: Beaujolais (Franta), Barbera D’Asti si D’Alba (Italia), Grenache (Spania) si soiurile mai slabe de Merlot.

Vinuri rosii medii si corpolente
Acestea sunt practic vinurile rosii clasice cu caracter puternic. Vinurile puternice si medii de Burgundia, din Bordeaux sau din Barolo este posibil ca in primii doi ani aroma si buchetul sa nu se evidentieze. Apoi, vinurile capata arome de mure, prune si violete. La fel se intampla si cu taninurile puternice, care scad in intensitate odata cu trecerea timpului, iar buchetul va cuprinde merisor, mirodenii, trufe si ciocolata.
Exemple recomandate: vinurile de Burgundia si Bordeaux (Franta), Chianti, Barolo si Barbaresco (Italia) si Rioja (Spania).

Vinuri rosii, puternice, robuste, uneori condimentate
Acestea sunt cele mai gustoase si savuroase vinuri. Soiurile Shiraz, Cabernet Sauvignon si Zinfandel (cunoscut ca Primitivo in sudul Italiei) sunt vedetele acestui tip de vinuri. Intensitatea culorii acestor vinuri este similara cernelii, aroma fiind de fructe negre dulci, iar gustul intens si catifelat. In marea lor majoritate, aceste vinuri se dezvolta in beciuri, dar pot fi baute si tinere datorita strugurilor bine copti din care sunt facute si care le confera aroma bogata de fructe.
Exemple recomandate: Syrah din Valea Rhonului (Franta), Primitivo (Italia) si Toro (Spania).

Vinuri ambrate, dulci
Acestea variaza foarte mult, precum cele de Porto, care pot fi rosietice, cu buchet de alune, pana la rosul foarte inchis, cu arome de violete si prune. De asemenea, vinurile ambrate de Xeres Oloroso merita mentionate.
De obicei, nuanta lor maronie denota timpul petrecut in lemn, ce le confera totodata aromele de nuca si caramel. Vinurile rosu-inchis isi primesc buchetul si culoarea doar de la strugure, tinzand sa aiba arome fructate cand sunt tinere, pentru ca in timp sa devina complexe, cu arome de fructe de padure, bitum si ciocolata amaruie.
Maturarea poate dura pana la 40 ani in cazul vinurilor de inalta clasa, la care se mai adauga si timpii de stocare. Datorita faptului ca adaugarea de distilat de vin are loc la jumatatea fermentatiei, toate aceste vinuri isi pastreaza aroma deosebita si dulce din zaharurile naturale ale strugurilor.
Exemple recomandate: Xeres Oloroso de Malaga (Spania), Porto Tawny imbuteliat tarziu si Madeira de Malmsey si Bual (Portugalia).

ASORTAREA VINULUI CU MANCAREA

Preferintele personale ale fiecaruia dintre noi nu pot fi puse in discutie cand vine vorba despre mancare, bautura si ceea ce este bun in general. Totusi, anumite vinuri se combina perfect cu anumite tipuri de mancare cum este si cazul vitei cu vinul de Burgundy fiindca accentueaza ceea ce este cel mai bun in acel fel de mancare. Va reamintim ca acesta este un ghid general cu cateva recomandari din partea unor bucatari si enologi ce au fost publicate in diverse carti sau articole de specialitate.

Aperitivele (chipsuri, sticksuri, saratele, alune, caju, fistic)
Niciun alt tip de vin nu poate fi mai potrivit decat cele dulci, proaspete si lejere precum cel Hauller Muscat (Alsacia, Franta) sau cele astringente, seci si tari precum vinul de Xeres Fino (Spania).

Pestele & fructele de mare
Se pot servi impreuna cu o gama larga de vinuri albe, de la cele seci si dense de Bourgogne, pana la cele usoare si proaspete de pe Valea Loarei. Pestele de apa dulce precum pastravul merge cu vinul Chablis. La somon se recomanda vinul alb sec precum cel Hauller Riesling sau cel rosu, proaspat si intepator precum Beaujolais-ul.

Vanatul
Se recomanda servirea vinurilor rosii consistente si robuste precum cele de Bourgogne, Valea Rhone-ului sau italienesti. Totusi, daca vanatul este servit rece, clasicul vin de Bordeaux este alegerea optima.

Friptura & coaste
Mancarea traditionala merita a fi insotita de cele mai fine vinuri. La friptura de vita rece sau calda se recomanda vinurile fine precum cele de Bourgogne sau de Bordeaux. Celelalte tipuri de friptura si coastele merg cu o gama larga de vinuri rosii precum cele frantuzesti de Rhone sau cele dense italienesti, precum si cu vinurile din Alsacia.

Afumaturile
Alegerea vinului necesita o atentie deosebita. La peste afumat de exemplu se recomanda vinul sec alb si aromat de Bordeaux, sherry-urile fine sau vinurile obtinute din soiurile de struguri din regiunea Alsace. Si, in mod surprinzator, vinurile nemtesti, usor dulci si proaspete pot fi interesante in aceasta combinatie, de asemenea.

Mancarurile regionale
Felurile de mancare traditionale unei anumite regiuni merg cel mai bine cu vinurile locale, precum Chablis-ul cu sardelele si salata Nicoise, Chianti-ul cu ficat si Osso Bucco, iar Rioja cu Paella.

Branzeturile
Branzeturile grele englezesti merg perfect cu vinurile de Porto si cu marile vinuri rosii precum Chateauneuf du Pape si Barolo. Pentru branzeturile europene se recomanda vinurile din aceeasi regiune, fie ele dulci sau puternice.

Desert & Fructe
Se recomanda servirea vinurilor dulci precum cele din Alsacia - Hauller Gewurztraminer si cele nemtesti de calitate superioara - Sauterne sau Barsac. Acestea se servesc intotdeauna reci. Savurosul Hauller Muscat este delicios cu pasca servita la masa de Paste. Capsunile sunt preferatele sampaniilor si vinurilor spumante in timp ce perele coapte si piersicile fac casa buna cu vinurile deosebit de dulci precum rose-ul Cabernet D'Anjou.

Sampania
Sampania se poate servi pe tot parcursul mesei cu orice fel de mancare.

INFORMATII UTILE

Servirea vinului

Temperatura
Vinurile trebuie servite la temperatura corecta pentru a te putea bucura din plin de toate calitatile acestuia. Ca reguli generale se considera ca vinurile albe si cele rose se beau reci, iar cele rosii la 18-19°C. Dar intrucat gusturile nu se discuta, fiecare persoana poate avea preferinte diferite.

Aerisirea
Toate vinurile taninoase cu vechime de 3-4 ani trebuie lasate la aerisit inainte de servire. Aceasta perioada in care vinul „respira” il ajuta totodata sa-si revigoreze aromele. Vinurile albe si cele rose necesita circa 15 minute pentru decantare, in timp ce vinurile rosii trebuie lasate sa respire o perioada mai lunga de timp. Vinurile tinere si proaspete nu necesita aerisire intrucat prezinta aromele lor initiale.

Ordinea de servire
Dincolo de preferintele personale, exista mai multe reguli acceptate:

Vinul alb se serveste inaintea celui rosu, desi daca vinul alb este mai corpolent decat cel rosu, ordinea se poate modifica;
Vinul alb sec se consuma inaintea celui alb dulce pentru a evita ca gustul sa devina prea acid;
Vinurile rosii mai slabe inaintea celor rosii grele, intrucat vinurile mai usoare tind sa-si reduca gustul dupa un vin mai robuste;
Vinurile de calitate mai slaba inaintea celor de inalta clasa.
Nu exista un consens referitor la ordinea consumarii vinurilor tinere fata de cele vechi, totul depinzand concret de ocazie, momentul zilei, de vinurile si felurile de mancare servite.

Paharele
Daca doresti sa te bucuri din plin de vinul ales, sa-i savurezi total aromele si gustul, sa-i admiri culoarea si textura trebuie neaparat sa alegi tipul adecvat de pahar. Paharul ideal pentru toate tipurile de vin este cel cu picior fin (ca sa nu trebuiasaca tinut de cupa), in forma de „lalea”, suficient de mare pentru a sustine o cantitate decenta de vin. Totodata paharul trebuie sa se ingusteze catre exterior pentru a putea pastra buchetul. Este important si ca paharul sa fie simplu si transparent, fara model, culoare sau striatii pentru a se putea admira culoarea vinului. Singura exceptie o reprezinta paharele de sampanie si de vinuri spumante, care pot fi cat mai dantelate. Sunt recomandate paharelor de sampanie inalte, tipul „flute” sau cele subtiri tip „lalea” pentru a se mentine intensitatea bulelor, buchetului si aromei.
Paharul se umple intotdeauna doar pe jumatate pentru a putea fi miscat circular si pentru a lasa spatiu de respiro aromelor din vin.

Pastrarea vinului

Exista cateva reguli simple ce trebuie respectate pentru pastrarea optima a vinului. Astfel, te asiguri ca vinul isi conserva atat valoarea financiara, cat si cea gastronomica.

Temperatura – Vinurile trebuie depozitate la temperaturi relativ constante, optime fiind 13-17°C.

Lumina – Vinurile expuse in lumina puternica, in special in cea a soarelui vor oxida, cauzand imbatranirea prematura a vinului.

Stabilitate – Miscarea vinului este un factor deteriorant, de aceea se recomanda evitarea mutarii vinului atunci cand nu este necesar. Vibratiile constante cauzeaza imbatranirea si deteriorarea prematura. In cazul vinurilor rosii vechi sau a celor de Porto sedimentul se va agita, iar vinurile pot deveni imposibil de baut.

Umiditatea – Conditiile de depozitare excesiv de uscate vor conduce la micsorarea dopului, permitand aerului sa patrunda in sticla. Totodata, prin depozitarea vinului in medii umede se pot distruge etichetele si sunt favorizate infestarile fungice.

Pozitionarea – Sticlele de vin ar trebui pastrate in pozitie culcata si cu etichetele in sus. Astfel, sticlele se pot identifica fara a fi deranjate, iar vinul ramane in contact cu dopul, prevenind astfel uscarea acestuia si afectarea bauturii.

Deshiderea sticlei de spumant - Sticla de spumant se desface cu atentie, indepartand mai intai folia metalica, apoi se aplica un servet peste dop, iar sticla se inclina la 45°, la distanta de tine si de ceilalti invitati. Degetul mare trebuie sa fie pozitionat pe dop in timp ce se indeparteaza sarma acestuia, prevenind astfel iesirea zgomotoasa si posibilele incidente. Apoi, mana prinde dopul care a inceput sa iasa, fara a-i permite sa zboare prin incapere. Nu uita sa ai la indemana un pahar pentru suvoiul spumos care se revarsa la inceput. Daca dopul nu se clinteste trebuie turnata apa rece pe gatul sticlei pentru cateva secunde.

Pastrarea vinului ramas neconsumat – Vinul ramas neconsumat trebuie turnat intr-o sticla mai mica, sigilata cu dopul orginal al vinului (daca este posibil) si pastrat in frigider. Trebuie consumat in maximum 48 de ore, deoarece dupa aceasta perioada, vinul incepe sa-si modifice gustul. De asemenea, se pot utiliza si sistemele de vacuumare.

ABREVIERI

DOC Denumire de Origine Controlată
CIVC

- Comitetul interprofesional al vinului de Champagne

CM - Cooperativă - Manipulant (Champagne)
CRD - Capsulă Reprezentativă de Drept
DOCG - Denumire de Origine Controlată şi Garantată (Italia)
INAO

- Institutul Naţional al Denumirilor de Origine al Vinurilor şi Rachiurilor

LBV - Late-Bottled Vintages (Porto) - Vinuri îmbuteliate târziu, după 4-5 ani
MC - Marcă Cumpărător (Champagne)
NM - Negociant - Manipulant (Champagne)
RM - Recoltator - Manipulant (Champagne)
VDN

- Vin Dulce Natural

VDQS

- Vin Delimitat Calitate Superioară

 

Ghid bauturi


ISTORIA BERII PE SCURT Berea este considerata de multi ca fiind cea mai buna bautura cu alcool din Mai mult...
ISTORIA VINULUI PE SCURT Vinul este minunat tocmai pentru ca povestea lui se rescrie continuu, el Mai mult...
Bautura traditionala ce se serveste dupa masa este lichiorul sau brandy-ul, vedetele absolute fiind Mai mult...

 

Vinul (din latină : vinum „viță”) este o băutură obținută cu o tărie alcoolică de minimum 8,5 vol. % prin fermentația alcoolică exclusivă a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează.

Blog


blog1.jpg

Joi, 07 Noiembrie 2013
Posuere ornare vulputate sit erat ad et quam in. Nonummy dignissim suspendisse Mai mult...

blog1.jpg

Joi, 07 Noiembrie 2013
Posuere ornare vulputate sit erat ad et quam in. Nonummy dignissim suspendisse Mai mult...

blog1.jpg

Joi, 07 Noiembrie 2013
Posuere ornare vulputate sit erat ad et quam in. Nonummy dignissim suspendisse Mai mult...